Prins de geamul casei mele șade-un fluture de ceară
I s-a scurs întreaga viață într-o zi de primăvară
Și l-au petrecut în taină două adieri de vânt
O zambilă despletită și un guguștiuc flămând..
A rămas doar umbra-i tristă să-i continue povestea
Două aripi fără viață veșniciei i-au fost zestrea..
Mi s-a-ngreunat privirea sub această poezie
Lângă el, croiau poeme fluturi vii încă vreo mie..
Ca și ei, alte insecte plănuiau să scrie-o carte
Nu-și analizau destinul, nici nu se fereau de moarte
Își ungeau chipul cu raze așteptându-și prădătorii
Numai eu uram aiurea pitpalacii și cocorii..
Dacă asta este viața..cu ce drept îmi plîng eu soarta?
O poveste se încheie..dar se scrie-n urmă alta
Îmi pun lacrima de-o parte lâng-un fluture de ceară
Mai am timp de o poveste..și de-o altă primăvară!
12.03.2019
Focșani
vezi mai multe poezii de: Onnyanna
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.