E noapte şi stau la post:
Au rămas toate câte-au fost,
Şi cântece şi amintiri
Agăţate de plase subţiri
Printre crocodili şi reptile
Mai domesticite, mai subtile:
Roşii, albastre, domoale,
Privind pe fereşti vesperale
La ce anume voi face
În aceste vremi de fericire şi pace.
Eu însă nu fac nimic.
Mă simt redus la cel mai mic
Numitor al acelor rele
Făptuite-n dăinuiri paralele...
Dar să lăsăm matematica
Şi să ne-ncumetăm întru tematica
Unor problemuri mai grele:
Au rătăcit cocoarele printre stele,
Dorm miei cenuşii printre fiare,
Fug prietenii la-ntîmplare,
Trece, peste Porţi, semiluna.
Mi-a spus un copil: e totuna!
vezi mai multe poezii de: Leonid Dimov
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.