O! dușumeaua-n vișiniu vopsită,
Din coridorul în amurg etern,
Cu-n fiece firidă mai boltită
Capcane negre scoase din infern.
Și lupul slăbănog cu merg de vită
Când oglindiri neașteptate cern
Pe dușumeau-n vișiniu vopsită
Capcane negre scoase din infern...
O! iată veșnicia mea ivită
Ca o broboadă caldă peste ierni,
Ca o singurătate mult iubită
Când inimi noi în inimă s-aștern
Din dușumeaua-n vișiniu vopsită.
vezi mai multe poezii de: Leonid Dimov
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.