Fin aer din amurg pudrat
Mânjind contururi crenelate,
Ascultă-mi inima: a stat
Și stă să-nceapă iar a bate.
Final etern și comprimat
Sub umbreluțe visătoare
Purtate galben, roz, vărgat,
Printre comete și cocoare,
Mi-e strapontina prinsă-n gol,
Prăpăstii glasul să-mi audă:
Advers mâniosului Eol
Mai stau o clipă-așa, în ciudă.
vezi mai multe poezii de: Leonid Dimov
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.