Nesfârşitele ei frunze înverzind primăvara,
Indiferent dacă este sau nu îndrăgostită;
Fără număr, ramuri tremură-n zori.
Nu există oră în care ea să nu danseze.
Fulgii de puf ascund în zbor fluturi albi,
Cântece tărăganate desconspiră prigorii galbene.
Frumusețea care impresionează un regat trebuie s-atingă fiecare fibră:
Cine-ar veni doar pentru a privi printre genele salciei?
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Li Shangyin