Limba mea e cea mai dulce,
Dintre toate pe pământ,
De mă las purtat, mă duce,
Printre versuri si prin cant.
Limba mea e din Lumina,
Răsărită-n zori de zi,
Limba mea, limba română,
Strălucește-n poezii.
Limba mea-i glas de izvoare,
E în fluier de ciobani
E-n cânt de privighetoare,
Și În graiul la țărani.
Limba mea e adierea
vântului, prin frunza deasă,
Limba mea-i dulce ca mierea,
Limba mea-i cea mai aleasă.
Limba mea-i freamăt de stele,
E iubirea dintre frați,
E în versurile mele,
Și-n ecoul din Carpați.
Limba care ne adună,
De la margini de pământ,
Limba mea, limba română,
Va fi pururi graiu-mi sfânt!
vezi mai multe poezii de: Marius Alexandru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.