Ea a obținut stabilitatea la care a visat –
Acolo unde vechi pietre zac înălbite-n soare.
Tulpini neîngrijite se leagănă deasupra ei,
Egal și sprinten, ca niște tineri în plină alergare.
Întotdeauna-n inima celui pe care l-a iubit
Altele au trăit, le-a simțit a râsului săgeată.
Ea zace acolo unde nimeni n-a mai dormit,
Unde, cu siguranță, nimeni n-o va urma vreodată.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Louise Bogan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.