Mă îndemn să fiu
și o clipă mai sunt.
Undeva pe câmp
a murit fratele vânt.
Toamna sângerează
peste un mers bătrân.
Printre umbre prelungi
rostul mi-amân.
Spre nu știu ce sfârșit
un zbor s-a întins.
Cu pâlpâit de sfeșnic
un copac s-a stins..
în fântână mi-aplec
gând și cuvânt.
Ceru-și deschide
un ochi în pământ.
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga