Noapte. Urnirea orelor
se-mplinește fără îndemn.
Taci - arătătoare se-opresc
suspinînd pe ultimul semn.
Subt porți ființele somnului
intră - cîni roșii și griji.
Pe uliți subțire și-naltă
ploaia umblă pe cataligi.
Vînt vechi și lung între ziduri
mai scutură luturi și fier.
Mari semeni de altădată
o clipă s-arată și pier.
Turn negru stă în picioare
și-și numără anii învins.
Taci, că sfîntul de piatră
aureola în noapte și-a stins.
Vol. "Laudă somnului"
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga