Castelul e-același
în aer și-n apă.
Trecutul pe poartă
copoii și-i scapă.
Crini umblă pe-un drum
de căutări jucăușe
parcă-și duc în potire
viitoarea cenușă.
Scăpat dintr-o stemă
tăiată în poartă,
un uliu tîlcuiește
rotire de soartă.
Stuparul ceresc peste
ciuturi se-ndoaie,
în mierea fîntînilor
barba și-o-nmoaie.
Zăbovește prin rostul
grădinilor pajul.
Un zbor de lăstun
iscălește peisajul.
"Lauda somnului" (1929)
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.