Îngropat în spice un fecior de sat se-ntrece-n sănătate
cu macii câmpului,
cu paserile verii.
ÎI văd din spate:
din tăria brațelor lui simt
că nu iubește femeile decât în lanuri coapte de grâu.
Umezi până-n brâu
se-ntorc pescarii de la Murăș
cu libelule prinse-n pălărie.
Globuri mari de păpădie
arată drumul vântului.
Eu macin între degete spic după spic,
și-arunc semințele-ntre brazde pentru -cățelul pământului.
Eu macin între degete spic după spic,
și-azvârl grăunțele în - lume, fără rost,
în cinstea soarelui.
Apoi mă ridic.
vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga