Granzii, ca rinocerii şi ca elefanţii,
titluri pe veci, ca munţii, pentru-o stârpitură,
hidalgi politicoşi numai prin gură,
iluştri cavaleri, paharnicii şi-amanţii;
ordine-nfometate, mantii visându-şi şfanţii,
dame cu două feţe, văduve cu-alură,
opt dobitoace mândre la trăsură,
cele ce trag şi cele trase: traficanţii
condeielor, duioşii scribi de vânătoare,
poliţia din Bartuli şi Abadeşi făcută,
din sabie şi bardă prea dreapta judecată;
case şi sâni ce-nşală cu faţă primitoare,
noroi şi scârnăvie ce ştie doar să pută,
aceasta-i Curtea: vouă vă fie pururi dată!
vezi mai multe poezii de: Luis de Góngora y Argote