În timp ce Phoebus munții-i aprindea
Din Cer, cu luminoasa-i claritate,
Pentru a nu uita de castitate
Delia1 vânătorii se deda.
Venus, care în taină cobora,
De-Anchises, prins în mreje, s-aibă parte2
Dianei, ce trăia-n onestitate,
Când o văzu, îi spuse-n zeflemea:
”Tu umbli prin adâncuri de pădure
Cerbii fugari în plase capturând,
Eu, cu-ale mele, simțuri am vânat.”
”Mai bine ( fu răspunsul zânei pure)
În plase cerbi fragili să merg să prind
Decât în ele prinsă de bărbat”.
1. Zeița romană Diana (Artemis în varianta
greacă), era asociată cu vânătoarea, luna și
natura și mai era cunoscută sub numele de Delia.
Acest nume provine de la insula grecească Delos, unde
Artemis s-a născut, din părinții Zeus și Leto. Era sora
geamănă a lui Phoebus Apollo. Era considerată și zeița
castității.
2. Venus s-a îndrăgostit de muritorul Anchises, iar din relația
lor s-a născut Eneas, eroul troian, unul din fondatorii mitici ai
Romei.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.