Se schimbă vremuri, se schimbă dorințe,
Încrederea, ființa-i schimbătoare;
Lumea-i făcută toată din schimbare,
Întruna asumându-și noi tendințe.
Doar noutăți ne trec pe dinainte,
Străine de speranță fiecare;
Din rău rămân doar amintiri amare,
Din bine , dacă e, un dor fierbinte..
Timpul acoperă în verde câmpul,
Care-nainte-a fost sub neaua grea,
Iar în final în plânset schimbă cântul.
Pe lângă faptul de-a se tot schimba
Cu-altă schimbare ne surprinde timpul:
Nu se mai schimbă cum obișnuia.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões