Mândră prezență-,-angelică figură,
Din care, tot ce-avu Cerul ne-a dat;
Gest vesel , de dulci roze-nconjurat,
Iar printre ei, râzând, Splendoarea pură.
În ochi, făcuți dintr-o împletitură
De cristal alb cu negru încrustat,
Nu vezi, când dau în verde delicat,
Speranță, doar invidie obscură.
Blândețea, mintea, grația profundă
Făcând splendoarea, prin dispreț, mai mare,
Căci ea, disprețuită, crește-ntruna,
Sunt temnițe-ale sufletului, care,
În zăngănit de lanțuri, jalea-și cântă,
Precum sirena înfruntând furtuna.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.