Anihilat de-amor Îmi este gândul
Lovit mai rău ca Viața mea înfrântă,
Ție-nchinată și Menită încă
A-ți da orice, Așa cum vei fi vrând tu.
Uimit de-acum, Răgazul lăudându-l,
De-asemeni ora În visări pierdută,
Eu vreau ca răul Tainic, ce mă-nfruntă,
Tot să revină, Astfel savurându-l.
Odată ce l-am spus, Devine crez
Țelul ce-mi va marca Oricând ființa,
Ciudat, plăcut, Atât de elevat.
Altă chemare n-am să Mai urmez
Pot, ție Numai, să-ți dedic credința
Total, ori în Amor să fiu blamat.
1.Sonetul conține un dublu acrostih care, în portugheză , sună
astfel: ” Vos(s)o, com o cativo, mui alta Senhora”. În românește,
dublul acrostih l-am tradus astfel: ” Al tău, de tot captiv, mărită
Doamnă”.Sonetul este dedicat Catarinei de Altaide,
pe care poetul a iubit-o fără speranță.
2.Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões