Iubire, Merit,Adevăr, Gândire,
Dau inimii nădejde și vigoare;
Pe când Noroc, Timp, Soartă, Întâmplare
Iau lumea tulburată-n stăpânire.
Gândul, efecte-o mie de-o să-nșire,
De cauze știință tot nu are;
Dar știe despre viața trecătoare
Și despre moarte că nimic nu știe.
Savanții explicații vor da multe;
Dar numai experiențele-s probate,
Mai bine observi totul, curios.
Lucruri care se-ntâmplă nu-s crezute
Și altele crezute-s ne`ntâmplate,
Dar crezul cel mai bun e în Hristos.
Traducerea Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: Luís Vaz de Camões
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.