Privişi cerul? Văzuşi luna?
Cum se-mpăună nebuna?
Când d-abi bătu de opt,
Dânsa se urcă de-un cot,
Să ne zvârle, hăt, de sus,
Raze-n ochi, ce n-am văzut.
De se crede-aşa grozavă
Să coboare-aci degrabă,
Cât s-o bag în damigeană,
După ce-o golesc de zamă.
Zău c-aş pune-o cu temei
Felinar, pentru bordei.
Da nu crez să fie proastă,
Să se lase sub fereastră,
Când a auzit, vezi bine,
Muică, ce vorbii cu tine.
vezi mai multe poezii de: Mihai_Manolescu