MĂ ÎNTREBI
Mă-ntrebi cine sunt.
Sunt frunza de paltin purtată de vânt
Şi raza de soare.
Un petec de cer,
Un colţ de pământ,
Furtună şi boare.
Sunt clipa pierdută din marele TIMP
La facerea lumii.
Eu pot să cutremur bătrânul Olimp.
Sunt treapta minunii.
Mă-ntrebi cine sunt?
Sunt unul din fiii acestui pământ.
Mă-ntrebi ce iubesc?
Iubesc pruncul din leagăn, cu chip îngeresc
Şi sânul de fată.
Iubesc fruntea de mamă, în nopţile lungi
De cute brăzdată.
Iubesc ochii tăi mari şi limpezi ca valul de mare.
Iubesc buzele dulci şi părul molatec scaldandu-se-n soare.
Iubesc clipa de vis când zorii aduc dimineaţa.
Iubesc cerul senin, apa, pământul şi viaţa.
Mă-ntrebi ce iubesc?
Iubesc tot ceea ce astăzi, şi mâine, şi-oricand, va fi omenesc.
Mă-ntrebi ce voi face?
Voi stinge durerea ce-n lacrimă zace
Cu focul iubirii.
Voi scrie speranţă pe cerul senin
Şi-o voi da omenirii.
Voi face din tunuri şi bombe, cuvinte uitate.
Voi strange-n cutia Pandorei, furtunile toate.
Voi face din fiece clipă, prilej de visare.
Voi face ca ţara bogată numită PĂMÂNT să n-aibă hotare.
Mă-ntrebi ce voi face?
Voi face din sufletul neamului meu, un imn pentru pace.
vezi mai multe poezii de: stomff
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Minunate versuri ati scris...
mihai
joi, 04 iunie 2015