ROMANIA MARE
Mi-e dor cumplit de România Mare ,
Oricâte ziduri , încă în picioare ,
FEMEIE
Curbura coapsei de femeie
E linia către infinit.
Curbură către lumi lactee
ODIHNĂ LINIŞTITĂ, MAJESTATE!
Măria Ta, ţi-au fost supuşi loiali
Părinţii mei şi rudele de sânge.
NU PLOUĂ TRIST
Atâtea vieţi trăite doar în minte!
Atâtea amintiri ce obosesc!
ÎN IARNA VIEŢII MELE NU E FRIG!
În iarna vieţii mele nu e frig!
Încă mai simt căldura fiinţei tale
DIHAM
Când soarele coboară la Diham,
Pe creste e o aură de foc.
UNOR PRETINŞI FILOZOFI
Pupincurişti din edituri furate,
Voi care daţi onorul pe la spate
V-aţi pus proteze să le scoateţi când
Rând pe rând,
Cărţile fug,
Arse pe rug.
Gânduri scântei,
De ziua ta atât eşti de departe
Cum e în timp copilăria noastră!
Nu te-am uitat micuţă floare-albastră
Ci te-am ascuns la mine, într-o carte
IN ZORI
Adeseori, când mă trezesc în zori