de ce am lacrimile verzi
de ce nu sunt
măcar uneori albastre
eu râd
cocoţat în cer
fiindcă dacă aş plânge
sânii tăi ar creşte sequoia
până la mine
şi ţi-aş strica oarecum
look-ul de catifea
cu frunze de cannabis
marijuana
safire necopate în păr
te-aş pierde junglă
pentru totdeauna în 3D
dar tu nu mai vrei
ca de obicei
mai nimic de la mine
îţi doreşti doar steluţe albastre
îngeraşi mov
peste inima ta mereu dezvelită
ca o ispită galactică
iartă-mă iubito
sunt şi eu doar un anonim pe aici
dar dacă prind o audienţă
acolo mai sus
în loc de stele verzi pe pereţi
îţi voi dărui o eternitate albastră
să te înveleşti
vezi mai multe poezii de: paparuz