- Iubire, mi-e frig
Gândul mi-a-nghetat.
- Degeaba te strig,
M-ai abandonat.
- Nu, iubita mea !
Doar nu pot vorbi...
Mi se scurge viața
Pe cărări pustii
E-ntuneric și
Mă tem să pășesc.
- Soare inimii
Vreau să-ți dăruiesc !
- E târziu, iubire
Porțile se-nchid
Orb, fără de fire,
Eu încet... mă sting.
vezi mai multe poezii de: mirimirela
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Multumesc prieteni ! Din pacate, aseara, s a stins...
mirimirela (autor)
sâmbătă, 24 decembrie 2016
Tristă dar superbă! Prima iubire nu se uită niciodată. Ea arde toată viaţa într-un ungher al sufletului.
stefan doroftei doimaneanu
joi, 15 decembrie 2016
O poezie rupta din suflet trist...
Imi pare rau Mirela
Mari
joi, 15 decembrie 2016
Îmi pare rău, Mirela...am văzut că ai dispărut de ceva vreme, nu îmi închipuiam că sunt probleme. Sănătate celui ce ce ți-a fost cândva cineva în viața ta !
ALapis
joi, 15 decembrie 2016
Multumesc tare mult Dănuța ! Este închinată primei mele iubiri ( au trecut 40 de ani de atunci !), pe care doar un miracol îl mai poate salva. Se stinge pe patul unui spital...
Mă bucur să te regăsesc ! Si mie mi a fost dor de tine, de voi toti prietenii mei dragi.
Cu acelasi drag și prețuire, și eu,
mirimirela (autor)
joi, 15 decembrie 2016