O carte-mi tine-ades tovarășie
Și-a mai rămas pe rândurile ei,
Ca pulberea de soare străvezie,
Lumina unui gând din ochii tăi.
Stau astfel vremea fără s-o mai număr;
Mă-nșală visul bun și mă gândesc
Că-mi urmarești lectura peste umăr,
Și, dacă taci, e pentru că citesc.
vezi mai multe poezii de: Magda Isanos
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.