Ploaia de pramavara singura - Magda Isanos
Adăugat de: Gerra Orivera

Ploaia de pramavara singura,
cu sulita si cu chivara,
a trecut prin padure la pas,
pe calul ei verde.

in gluma-mplinind minunile,
mugurii pocneau ca alunele,
si-atingandu-i haina si parul,
inflorea maciesul si marul.

Cu platosa stralucind si cu pene
deasupra coifului sau, alene,
cumpanindu-se si visand razboaie,
trecea tanara ploaie.

Gorunii spuneau: Fat-Frumos,
da-te de pe calul tau jos.
Aici doarme pajura si balaurul,
stralucind la soare ca aurul.

Sub copite, sub potcoave mici,
se trezeau popoare de furnici.
Un melc mare auzea din casa
iarba cum creste grasa.

Se facea senin, mai senin.
Cavalerul palea ca un crin.
Nu i se vedea coiful, nici fata.
il fura soarele, ceata.

Calul cadea in genunchi si cadea
sulita, in varf cu o stea.
Numai steagul in zare se vede,
pentru cine nu crede.

(1943)



vezi mai multe poezii de: Magda Isanos




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.