Scurtează vremea, treci prin calendar,
Mâinile mele stau obosite,
Nu se ridică aprinse de jar,
Ramuri de lumină înmugurite.
Mâinile mele nu se ridică.
Scurtează vremea, traci prin calendar,
M-a cuprins de stânga nefirească frică,
M-a cuprins de dreapta dor de hoț fugar.
Mamă,sufletul meu e ploaie curată.
Pentru cine, pentru cine e cântul?
O fată o să cânte odată
De mâinile mele vijelioase ca vântul.
vezi mai multe poezii de: ilie scarlat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.