Sub o mână obosită
Stă o muncă împlinită
Și pe degetul cel mare
E povara de durere.
Întorcând mâna în poală
Palma aspră șade goală,
Bătături de muncă grea
Să se odihnească-ar vrea!
Tremură mâna muncită,
Zilnic este chinuită
Și acum se odihnește
Stând în poală, bătrânește!
Mâna harnică se- întinde
După-un dumicat prin blide
Și hrănește o bătrână
Cu părul alb ca de lână,
Cu privirea adâncită
În viața de- acum trecută.
Mamă și bunică blândă,
Sărut mâna tremurândă!
vezi mai multe poezii de: Ina M.