Mutilarea artistului la tinereţe la –15 grade.
Nici gazul Szlviei Plath nu este posibil,
nici frânghia Veronicăi Micle nu are săpun.
Din când în când amintirea stinsă a ţvetaevei,
tăcerea în care se îneacă Ahmatova
şi mizeria, sărăcia acelui Ierusalim
din care Else mă cheamă.
Da, Sapho, s-a mai îngrăşat pământul
de când ne-ai lăsat.
Celebra ta urâţenie şi gingăşia lui Emily
n-au făcut să ajungă până la mine decât aceşti mărăcini
ce-mi strâng aidoma unor cătuşe
talentul şi viaţa.
vezi mai multe poezii de: Mariana Marin