Iubirea e mai rece decât moartea
Văzută prin ochiul de sticlă
Al unui marinar beţiv de mare
Şi îndrăgostit de rom
Ce-şi duce zilele la babord de trecut
Mângâiat doar de valuri.
Cu piciorul de lemn ca singurul martor
Când şi-a spintecat echipajul
În durerea absolută a unui răsărit
Ce mirosea a apus
A sânge
A rom
Şi a iubire moartă de care a încercat să se dezbrace
Ca de un înveliş putrezit ce-l definea.
Dar bietul marinar era mai rece decât moartea,
Care şi-a luat concediu pentru el
Pe aceeaşi corabie,
Delectându-se cu un masacru
Închinat în numele cui nu trebuia.
“Ce are de a face iubirea cu mine ? “se întreba.
“Sunteţi acelaşi lucru “, răspunse marinarul
În timp ce o înjunghia.
vezi mai multe poezii de: Azoitei Stefania
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.