După moartea ei
Încerc să aflu învăţătura
pentru ziua cea de mâine. Ceva din Matei.
Care liturghier?
Nu am uitat Calea, ci, un pic,
calea către Cale. Copacii continuă să murmure
pace, pace, iar păsările
la margine de ape au prins mulţi
peşti mici şi sunt
mulţumite. Ele-şi deschid atât de lejer
aripile – şi zboară. Mai este încă posibil.
Deschid cartea pe care strania, dificila,
frumoasa biserică
mi-a dăruit-o. Pe Matei. Oriunde.
Trad. Petru Dimofte
vezi mai multe poezii de: Mary Oliver
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.