O fetiţă drăgălaşă
A ieşit astăzi din casă
Şi chiar dacă a plouat
Iese la aer curat!
Şi mergând printre băltoace
Iute-n spate se întoarce
Fiindcă vede-n iarba udă
Un melc mic, ce îl confundă
C-un căluţ cu o trăsură
Şi-i atinge „ casa” dură.
Cu un deget mititel
Se apropie de el,
De corniţele ieşite,
Dar vai... iute-s dispărute
Într-un corp cam lipicios
Şi căluţul, cade jos!
Caută fetiţa-n grabă
Printre firele de iarbă
Şi strigă în gura mare:
„ Trăsura, căluţ nu are!”
Iar mămica îi explică:
„ E un melc... şi-i este frică!”
vezi mai multe poezii de: Ina M.