Mi-a fost hărăzit
să alerg pe câmpul sufletului tău.
Am alergat fără încetare
încercând să aflu
locul miraculos în care
sălășluiește iubirea ta pentru mine.
Mi-am zgâriat numele
pe fiecare gând al tău
ce mi-a ieșit în cale.
Mi-am scris iubirea
pe fiecare vis al tău.
Ți-am mărturisit în șoaptă
cât de mult te iubesc
sperând că îți vei accepta sentimentele,
că vei recunoaște că mă iubești
fără să pătezi iubirea noastră
cu vorbe nechibzuite
dictate de o lume nebună
în care dragostea e doar un vis.
Mi-am zdrelit tălpile
în miriștea ta de îndoieli
încercând să găsesc
mângâierea unui câmp de încredere.
Am poposit, obosită,
într-o poiană ascunsă a sufletului tău.
Ți-am auzit gândurile sfătuindu-se.
Unele mă voiau lângă ele,
altele voiau să mă alunge.
Am continuat să-ți străbat mintea.
Am descoperit cât de mult mă iubești.
Ți-am dezmierdat iubirea,
am scăldat-o în lacrimile mele fierbinți
pentru a simți că vreau
să fiu stăpâna sufletului tău
pentru totdeauna.
Mi-ai sărutat gândurile.
Am simțit că ești al meu pentru totdeauna.
vezi mai multe poezii de: carmen.muntenita
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.