Nu are oricine totdeauna harul
în rău de-a simți bunul:
mai este câte unul ce-l simte, deși pare dulce,-amarul.
O, bunul gust e darul
ce vulgului cedează
pe față, dar se bucură în sine.
Cedându-i, simt mai bine
ce nu se-arată afară:
tristeți din piept ori mutele suspine…
Căci vulgu-i orb iar lauda-i barbară
scăzutul merit des îl ia în brață,
ca biciul care doare dar învață.
din Poezii, traducere de C.D.Zeletin
vezi mai multe poezii de: Michelangelo
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.