158 - Michelangelo
Adăugat de: Gerra Orivera

Amor, tu moartea, straja,
mi-o izgonești din minte
și sufletul, fierbinte
mi-l faci, că fără – mult mai bine-mi pare.
Căzut e fructul și uscată-i coaja
iar el, ieri dulce, azi amar îmi pare;
ba încă-i tulburare
a orelor din urmă:
prea scurt răstimp, placer infinită…
Grozavă-nspăimântare:
târzia milă curmă
un trup bătrân, plăcerea e rănită
și, totuși, mulțumită
ți-aduc… O, tu ucizi aparte:
mai mult prin milă, mai puțin prin moarte.

din Poezii, traducere de C.D.Zeletin



vezi mai multe poezii de: Michelangelo




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.