91 - Michelangelo
Adăugat de: Gerra Orivera

La cruda-nsuflețire
pe care-o stinge-nchisul
ochilor tăi și o redă deschisul
cum viața mea rezistă,
la tot ce-n mine-există
ei sunt magnet pentru-orice însușire.
Astfel că-n șovăire
Amor, de-i orb, se teme
și tremură când vrea să mă omoare.
În tine găzduire
avându-mi eu din vreme,
pe tine-ar fi întâi să te doboare.
Dar inima nu-ți moare
și eu cu ea trăiesc… O, ce tortură
să nu mori prin mortală lovitură,
sporind acea arsură
ce mi-ar pieri, de-aș fi stăpân pe mine.
Redă-mă mie ca să mor, în fine!




din Poezii, traducere de C.D.Zeletin



vezi mai multe poezii de: Michelangelo




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.