Sunt toate casele ochi ce
străluminând stau la pândă.
Sunt toate casele guri
ce scuipă, muşcă, sărută.
Sunt toate casele braţe
Care se-mping şi se strâng.
Din toate ies respiraţii
De umbră de codru, de crâng.
E-o tânguire în toate
De sânge statornic flămând
Şi la un ţipăt, de-odată
Se iau cu asalt, se golesc.
La un ţipăt se liniştesc,
se fecundează şi-aşteaptă.
vezi mai multe poezii de: Miguel Hernández
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.