Știți voi simți culoarea și parfumul
Și melodia nopților de vară?
E-atâta calm în liniștea de-afară,
De parcă Timpul își oprește drumul.
În pulbere de foc își sting volumul
Luceferi cu sclipiri de piatră rară...
Și-n clipa care-ți pare seculară,
Trec veacurile-n mintea ta ca fumul.
Te vezi fugind prin golul dintre stele
Pe-un strop de vis rătăcitor ca ele,
Mânat de vântul sterp al întâmplării...
Și-i ceasul îndoielilor de sine,
Când te frământă tainele-ntrebării:
În Lume ești, sau Lumea e în tine?...
vezi mai multe poezii de: Mihai Codreanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.