Eu sunt un om urât de multă lume - Mihai Eminescu
Adăugat de: th3mirr0r

[11 ianuarie 1882]


 


 


“Dragă Nicuță,


Nu te plânge de tonul scrisorilor mele, pe care-l găsești rece, căci tu știi de ce soi sunt. Totdeuna preocupat de lucrările ce mi se impun, arareori aflu un moment neturburat în care să mă pot cufunda cu totul în voluptatea sufletească de a-mi închipui că stai față-n față cu mine și că nu scriu, ci vorbesc cu tine. Scrisoarea ta din urmă am primit-o — închipuiește-ți abia azi dimineață. Pustiile de Camere  s-au deschis și iarăși mă iau pe dinainte mofturile politice. De-aceea, dacă nu-ți scriu totdeuna în bună dispoziție sufletească, crede și tu. Le voi compensa toate când vei fi aici. Tu zici că par a ascunde o idee oarecare când te rog să nu spui nimănui de împăcarea noastră. Nu, micule, protestez. Dar tu știi că eu sunt un om urât de multă lume și că cine ar afla că mă iubești, ca să se răzbune asupră-mi, s-ar răzbuna pe tine. Oare nici acu nu cunoști tu lumea, dragă și dulcea mea Nicuță ?


Te sărut, te sărut și iar te sărut și rămân al tău


Emin."


 


 ©Mihail Eminovici(Eminescu)


 


Scrisori - Eminescu către Veronica Micle


 


[către Veronica, în 11 ian. 1882]


vezi mai multe texte de: Mihai Eminescu



Distribuie:

  • Facebook
  • Twitter





Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.