Cum nu suntem două pasări,
Sub o streașină de stuf,
Cioc în cioc să stăm alături
Într-un cuib numai de puf!
Nu mi-ai scoate oare ochii
Cu-ascuțitul botișor
Și alăturea de mine
Sta-vei oare binișor?
Parcă mi te văd, drăguță,
Că îmi zbori și că te scap,
Stând pe gard, privind la mine,
Ai tot da cochet din cap.
Iară eu suit pe casă
Și plouat de-atât amor,
M-aș îmfla ursuz în pene
Și aș sta într-un picior.
©Mihail Eminovici(Eminescu)
vezi mai multe poezii de: Mihai Eminescu