Supus ca un câne și înamorat ca un cărăbuș - Mihai Eminescu
Adăugat de: th3mirr0r
[martie 1882]
“Dulcea mea Nicuță,
Iartă că nu-ți scriu mult, dar am treabă la club azi și e aproape 8. Însă n-am voit să te las făr-un răspuns imediat; mâni, duminecă fiind, îți scriu mai pre larg. Te sărut de multe, multe ori, drăgălașul meu copil, și-ți mărturisesc că mi-e dor de tine ca și ție de mine. De pe acum am aranjat deci, și aranjamentul e definitiv, că până la sf. Dumitru mă mut în Podu Mogoșoaii în două-trei odăi unde ai să ai loc îndestul și unde o să am și eu loc și timp pentru zile nebune. De la sf. Dumitru încoace știi că e treaba ta să alegi cum ți-o plăcea ție. De-atunci intru paj și cavaler servant pentru perpetuitate în suita M. Sale Doamnei Veronica, supus ca un câne și înamorat ca un cărăbuș.
Atunci ceea ce stă în versuri — în aci anexatele versuri a subscrisului, ar zice Roșca — vor fi realitate. Pân-atunci însă te sărut și te dorlotez, mâțță, și te rog să mă ierți că nu-ți scriu mai mult, dar mă așteaptă moșnegii să le citesc o buletă. Paaa ! Momoți !
Distribuie: