Magia și alcoolul viața-mi guvernează,
pe care-am început-o studiind filosofia,
anatomia, dreptul și, vai, teologia,
dar negăsind în ele nici liniște, nici bază.
Sacrificai Venerei și-am zis: oricum o fi ea,
sublimă ori sordidă, în trupu-i se ascunde
misterul fără nume și coapsele-i fecunde
în spasmul ca o moarte conferă veșnicia.
Imperialul spirit mă are-n a sa pază
și nici o conștiință-i egală cu beția
și tainica lucrare în nopțile de groază.
Tărâm fără-ndoială aflat-am și cutează
mereu rătăcitorul pe căile profunde:
„Am aurum non vulgi, leonem, poezia."
vezi mai multe poezii de: Mihai Ursachi