Din viața noastră a mai rămas puțin.
Un rest. Putem să-l dăm bacșiș, prea bine!
Știu, am băut poșircă-n loc de vin,
dar treacă de la noi! Și-așa e bine!
Tot mărunțișul zilelor l-am dat
așa, pentru-o nălucă fără nume.
Mai e pentr-un pahar? Să vie îndat’,
și-apoi să mi se cânte: „Lume, lume…”
Și când oblonul ultim va fi tras
și vom porni spre-odihna nesfârșită,
mai căutați — sub masă a mai rămas
ceva din viața mea necheltuită…
(29 martie 1963)
———————————————————————
sursa: @versurisubfloridetei
vezi mai multe poezii de: Mihu Dragomir