Sub pașii tăi cad viermii în extaz
se bâlbâie salcâmii si fac spume
rușinea-mi fuge beată din obraz
si m-as dori pământ muscat de râme,
pe care surâzând să îl zdrobești
cu tălpile și-apoi fără sfială
trupul să-ți plimbi în douășpe calești
învesmântat în pielea goală.
Ianuarie să curgă-n luna mai,
să-nnebunească în altare popii
si regii sub coroanele de pai
când treci prin dreptul meu și mă dor ochii.
vezi mai multe poezii de: Mircea Dinescu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.