Fereastra ninsă - Mircea Ivănescu
Adăugat de: Adina Speranta

am fi trăit fericiți laolaltă - eu, așezat
la picioarele tale, (să-i spunem, privind-o
de jos - urmărind lumina bolnavă pe obrazul ei mat -
și toată vremea sperând că o închipuire de argint o
va putea închide, ca o înluminătură.
în jurul căreia noi să povestim despre ea).
deci, eu la picioarele tale - (dar împrejurarea aceea
trebuie descrisă atent, să ne spunem acum e pură
intenție doar). - și tu poate privindu-mă, sau, dimpotrivă,
ignorându-mi chiar nemișcarea, și înlocuind toată
scena de lângă tine, cu o alta demult, - și tot ceea ce n-a

ars cu totul din vitraliul în care te-aș fi vrut în lumina
decolorată, ridicându-te de lângă mine.
să ningă supărător pe sticla ferestrei de lângă tine.



vezi mai multe poezii de: Mircea Ivănescu




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.