Balada oşteanului - Mircea Streinul
Adăugat de: gabriel cristea

Era în stepă, undeva, departe,
în locuri despre cari nu ştie nici o carte.

Venea spre toamnă şi spre dimineaţă;
se deschideau în aer umed flori de ceaţă.

Un armăsar în goană se zări;
o stea de sânge pe-albu-i gât când înflori?

În care plaur roua spală faţă
de-oştean cu ochii stinşi şi spada cruce-n ceaţă?



vezi mai multe poezii de: Mircea Streinul




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.