... drumul întoarcerii nu-l mai știu ...
Lucian Blaga
Coralierii orchestrează-n mări meduze
și maluri grele de-aur surpă-n valuri zarea
amurgului, când vâsla bate leneș marea,
pe care-o limpezește-n naiuri așteptarea
înaltelor tărâmuri de zăpezi ursuze.
Pe frunte e-o lumină peste timp și care
organizează-n ritmuri verzi eternitatea;
îi tremură sub mâna fermă cantitatea
imensă de azur ce-ncercuie cetatea
legănătoarei zări și-a depărtării clare.
Pământurile stau în amintire, joase
ca-n vastul continent al visului; delfinii
amurgului se joacă-n apele luminii
și-aproape luna albă-și pregătește crinii...
Departe aburește marea de sargasse!
vezi mai multe poezii de: Mircea Streinul
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.