S-a stins şi mama, vaduva din sat
Ceasul a stat, n-a mai voit să bată.
Dar a murit cu sufletu-mpăcat
Că pe Iisus se duce să îl vadă.
Trupu-a rămas pe mal lângă izvor
Și-au pus pe pleoapa de sicriu țărână
Și pod i-au pus şi podului zăvor
Să se-mplinească datina străbună.
Crini albi i-am pus peste mormânt
Ca voal de nuntă mamei să îi țeasă
Să meargă mama la ospăţul sfânt
Să-i fie lui Iisus mireasă.
Pe vale cresc păduri de spice
Și vinul nou se pritrocește-n vii
Vin îngerii din ceruri s-o ridice
Precum icoana Precistei Marii.
Pe cruce chipul ei îmi pare viu
Nicicând n-a fost atâta de frumos
O, n-are pace mama în sicriu
S-a dus să-l vadă pe Iisus Hristos.
vezi mai multe poezii de: marin.mihalache