Cel ce ma viseaza
Incearca poate
Sa-si rascumpere sufletul astfel,
Viata mea este una din vietile
Visez o iubire straina
De orice pornire vulgara,
Aste pt fer mecat sa-mi rasara
Etern adorata virgina,
Dar nici cu ochelarii pe nas
Nu mai vad visele si e grav.
Ca sa stiu unde-am ramas,
Sterg globii ochilor c-un postav.
Poate ca ma viseaza cineva
De aceea gesturile
Imi sunt atat de moi
Si de neterminate,
Visez uneori trupul meu
Prins in navoade, riduri,
Si tarat prin zapada
Pe plaja inghetata, lucioasa
Betia funigeilor, doar ea,
Imi aminteste, vag, ca sunt in mai.
Privesc tacut inconstienta nea,
Pe care, iata, inca n-o cantai.
Visez la Nordul plin de ceturi grele!
In vechiul port, din anii seculari,
Corabii trec si luntre de pescari,
Alunecand cu albele vintrele!
A vrut omul sa zboare si zboara
Sa cucereasca miezul universului si-l cucereste
Minuni dupa minuni
Intr-o zi
Voi, care va veti naste de-aci-intr-un veac sau doi,
Voind s-aveti stiinta de cine-am fost si noi,
Luand spre deslusire istoria, — indata
Simtirea noastra-ntreaga, de fala imbatata,
Si vei muri:
Pe strazile pe care-ai trecut,
Razand cu prietenii tai,