Când luna în văpaie se mistuia-ntr-un nor,
′Nălțai spre ea privirea șoptindu-i rugător:
– De-mi vei zări iubita, în drumul tău, să-i spui
Zăvorul să-l mai lase un pic deschis, că nu-i
Departe nici iubitul… Și că topit de drag
Va fi să i se-arate cu soarele în prag.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac