Cu noaptea-n cap, când încă nu-i cerul rumenit,
Ca orbii pipăi zidul și poarta casei tale.
Să-ți spun:: răsai, iubito, cu chipul îndrăgit
Cu umeri ca zăpada, cu părul lung și moale.
Cu noaptea-n cap, când stele mai licăresc târzii
Eu îți șoptesc fierbinte dorința vieții mele:
Iubito, mi te-arată cu-obraji trandafirii!
Dă-mi genele-arcuite! Nu mă lipsi de ele.
Traducere – Victor Tulbure și Dan Deșliu
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac