De când m-am născut, aleanul nu-mi aflai în rugăciune;
Când am fost chemat de preot n-ascultai prea mult ce spune;
Dar de m-a privit frumoasa, i-am slăvit dulcea minune.
La genunchii-i mi-e altarul. Sânii, loc de-nchinăciune.
vezi mai multe poezii de: Nahapet Kuceac